Discromat in Romania

Ochelarii cu LED - Solutia viitorului?

2011-07-07T13:41:00.000-07:00

Desi tehnologia este inca departe de a fi exploatata comercial, se pare ca solutia pentru discromati ar putea veni dinspre tehnologiile dezvoltate pentru telefoanele inteligente de ultima generatie.

Articolul din revista americana Popular Science, nu mentioneaza explicit corectia culorii ca o aplicatie a acestor ochelari, insa citind cu atentie articolul, ca si discromat, nu poti sa nu te gandesti ca s-ar potrivi perfect pentru unele tipuri de perturbari ale perceptiei culorii. Pentru mai multe detalii, iata articolul in original:

http://www.popsci.com/science/article/2011-07/glasses-packed-smarphone-tech-could-help-visually-impaired-people-see-again

Iluziile Optice ne arata cum vedem

2009-11-06T00:20:00.000-08:00

Zilele astea am dat peste un seminar foarte interesant care scoate in evidenta rolul extrem de important al creierului, a cortexului vizual, in perceptia culorii. Ma intreb daca Ministerul Sanatatii se gandeste sa creeze teste de conducere care sa determine capacitatea creierului subiectului de a discrimina intre iluzii optice si realitate. La urma urmei, in functie de context, creierul uman iti poate spune ca verde e gri, ca atare n-ar trebui sa testam soferii si pentru abilitatea cortexului lor vizual, si nu numai a numarului de conuri? Intrebarea e evident retorica, insa e menita sa arate absurditatea testarii unilaterale a abilitatii de a distinge culori.

Link aici:

Beau Lotto: Optical illusions show how we see:

http://www.ted.com/talks/lang/eng/beau_lotto_optical_illusions_show_how_we_see.html

Ce culoare zici ca are?

2008-02-02T01:23:00.000-08:00

Un articol stiintific despre laboratorul de Neurologie Cognitiva al lui Dale Purves, de la Duke University, despre simtul vazului si perceptia culorilor: http://www.dukemagazine.duke.edu/alumni/dm29/purves.html

P.S. : pentru Doamna Doctor Monica Pop, sefa comisiei Oftalmologice din Ministerul Sanatatii -> dat fiind CUBUL din imaginea de mai sus, ce relatie exista intre culoarea patratelului din centrul fetei "de deasupra" (top) cubului, si culoarea patratelului din centrul fetei "dinspre noi" (front)? V-o spune, un discromat: cele doua patratele au aceeasi culoare! Iar daca nu sunteti de acord, e OK, sunteti unul din cei 99.9% din populatia globului si implicit a Romaniei, cu o deficienta de perceptie a culorii. Sunteti, s-ar putea spune un "DIS"-CROMAT. Chiar si asa, noi tot va iubim si va sugeram in continuare, prin perspectiva celor prezentante, sa reconsiderati ideea eliminarii REALE a discromatopsiilor de pe lista afectiunilor incompatibile cu calitarea de sofer amator.

Vizitati: http://www.astropix.com/HTML/I_ASTROP/COLOR.HTM pentru a citi o explicatie.
Pe scurt (eng.): "The image at right by Dr. Dale Purves is a perfect illustration of how color is created in the mind. I can tell you that the two squares, one in the center on the top face of the cube that looks brown, and the one in the center of the forward face of the cube that looks orange, have, in fact, exactly the same red, green and blue pixel values of 121,78,15. Are they the same "color"? No, they obviously are not. Look at them!"

De asemenea, va recomand site-ul laboratorului Duke de Neurologie Cognitiva a Dr. Purves:
http://www.purveslab.net/seeforyourself/

România şi drepturile celor 900.000 de discromaţi

2008-01-16T23:54:00.000-08:00

Vasile Tomoiaga (http://discromat.wordpress.com) scrie:

"Stiaţi că ...

prin lege, la 900.000 (500.000 adulţi) de discromaţi români nu li se permite să fie şoferi amatori ?
deşi nu se poate legal în ţară, discromaţii ar putea să-şi ia permisul (legal) în restul Uniunii Europene ?
în practică, discromaţii români tot în ţară fac şcoala de şofer, eventual deschizand ceva mai larg portmoneul ?
şoferilor europeni ce intră în ţară nu li se fac teste de perceţia culorilor la graniţă ?
medicii oftalmologi nu ştiu şi/sau nu le pasă că situaţia din România e probabil unică ?
celor mai mulţi români puţin le pasă, nici medicilor de discromaţi, nici discromaţilor de legile absurde ?"

DE CE ESTI AICI? CE CAUTI?

2008-01-16T23:26:00.000-08:00

Ai ajuns pe acest website pentru ca tocmai te-ai intors de la cabinetul medical oftalmologic, de unde ai primit o stampila spunand, "Respins - Discromat Partial sau Discromat Total". Sau stii pe cineva care tocmai a trecut prin asta, sau poate stii ce te asteapta si vrei sa te informezi in avans, ca sa fii pregatit.

Esti frustrat, enervat si te gandesti ca asta nu trebuia sa ti se intample tocmai tie! Mai mult poate, ti se intampla toate astea, dupa ce in urma cu 5-10 ani, la acelasi test Ishihara, ti s-a spus ca poti conduce un autoturism. Esti disperat pentru ca bunastarea ta si a familiei tale, depind de acest amarat de carnet de conducere. Toate planurile ti se dau peste cap, incepi sa te convingi ca poti merge cu taxi-ul sau cu mijloacele de transport, incepi sa te impaci cu ideea ca nu vei putea conduce niciodata. Apoi, te gandesti serios la mita, incepi sa cauti doctori oftalmologi pe care ii cunosti prin pile, intrebi lumea din jurul tau daca te poate ajuta. Mai incerci de o suta de ori testele online si raspunsul e acelasi : nu le vezi decat pe o parte din ele, sau poate pe nici unele dintre ele.

NU ESTI SINGUR.

Am inceput acest blog, pentru ca atat eu cat si altii ca mine si ca tine, NE-AM SATURAT! Ne-am saturat de o Romanie in care iti sunt incalcate drepturile, NE-AM SATURAT de o Romanie retrograda, NE-AM SATURAT de Dna Dr. Monica Pop, NE-AM SATURAT sa mai inchidem ochii si sa spunem: "asa e la noi". NE-AM SATURAT sa mai dam mita, ca sa obtinem acest acest amarat carnet de conducere categoria "B". Legea e de partea noastra, vrem ce-i al nostru, vrem ce ni se cuvine! NE-AM SATURAT sa mai asteptam ca legea sa se puna in aplicare, NE-AM SATURAT sa mai privim la TOTI CEILALTI soferi europeni, si sa spunem "va fi si la noi asa intr-o zi". NE-AM SATURAT sa mai credem ca singura iesire din situatia asta e emigrarea!

Daca te gasesti in situatia descrisa mai sus, citeste si da mai departe! Am strans marturiile a zeci de oameni si primesc e-mail zilnic de la discromati, NU SE MAI POATE ASA! Citeste mai jos textul memoriului conceput de Vasile Tomoiaga, si viziteaza-i blogul. Numai impreuna vom reusi sa daramam zidul ignorantei!

Un post ce merita citit

2007-05-29T16:38:00.000-07:00

Un thread de discutii foarte interesant despre legalitatea modului in care e tratata discromatopsia in Romania.

http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopic=68786&view=findpost&p=926895

Discromatopsia. Partea a II-a

2007-05-29T16:37:00.001-07:00

Eu am fost in toate tarile din Europa si nu am auzit niciunde spunandu-se, daca nu merge ceva, "Ce sa faci, asa e Franta" sau "Asa e Spania". Numai in Romania oamenii zic: "Asa e Romania".
--
May Schmets

Stimatii mei,

Ati putut citi in 15 mai pe grup un mesaj ciudat cu putin text si multe poze despre ceva ce probabil nu ati mai auzit pana acum, anume, discromatopsia, o anomalie genetica ce are legatura cu perceptia culorilor. Pe scurt o persoana discromata vede verdele (si orice culoare in compozitia careia intra verdele) putin diferit fata de normal, din cauza receptorilor pe verde de pe retina care transmit spre creier semnalul corespunzator lungimii de unda la care sunt sensibili (verde) putin deplasat spre rosu. Exista si discromatopsie pe rosu, mai rara decat cea pe verde, si mai este daltonismul, si mai rar, unde receptorii de rosu/verde au perceptia suprapusa (persoana nu face deosebire intre verde si rosu).

Conform reglementarilor in vigoare din Romania, sau cel putin asa cum le inteleg medicii oftalmologi si cei care testeaza pentru scoala de sofer, discromatii sunt inapti a fi soferi, nici macar amator. In practica insa, exista medici care la discromatopsii mai usoare isi dau acordul, sau discromati care rezolva romaneste acest inconvenient. Este deajuns sa cititi cateva forumuri unde s-a discutat despre asta sa vedeti cati discromati cu carnet si fara probleme in circulatie exista, spagari sau nu.

Eu am aflat pe pielea mea acest lucru in toamna anului trecut, cand am dorit sa fac scoala de sofer, si am fost stampilat INAPT SOFER in urma testarii cu plansele Ishihara si cu un aparat ce simuleaza lumina crepusculara. La scurt timp am inceput sa ma informez in amanunt despre aceasta anomalie de vedere, si impreuna cu un discromat roman (sofer) din SUA am lucrat la un memoriu pe care l-am trimis in Februarie 2007 la cate un spital sau policlinica din fiecare resedinta de judet, la Societate Romana de Oftalmologie , la Ministerul Sanatatii, si la 4 Universitati de medicina si farmacie ( Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara). La exact o saptamana am trimis memoriul prin email la principalele televiziuni, ziare si radiouri. Reactiile au fost aproape inexistente. Un singur medic m-a sunat sa-mi spuna ca e complet de acord cu cauza mea. Iar Ministerul Sanatatii mi-a raspuns (in 13 martie) destul de prompt anuntandu-ma ca solicitarea mea a fost trimisa mai departe la Comisia de Oftalmologie spre examinare si o sa mi se raspunda in timp legal. Nu stiu care este termenul legal, dar au trecut trei luni fara vreun alt raspuns. Intre timp am mai trimis email si la Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), si la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania. Nu stiu daca e nevoie sa adaug ca raspunsurile au fost inexistente. Asta m-a facut sa ma intreb, pentru a cata oara, de ce exista astfel de organizatii si centre daca ignora sesizarile cetateanului ale carui drepturi se lauda ca le apara si le promoveaza, cu atat mai mult cu cat discromatopsia afecteaza intre 8 si 10 procente din populatia masculina alba caucaziana (si 0.4 din cea feminina), adica vreo 800.000 de romani, din care ~500.000 adulti. Un numar deloc neglijabil.

In desfasurarea acestui demers am ajuns cu jalba mea si pe acest grup. Motivul principal a fost numarul mare de membrii, am inteles ca peste 6500. Motivul secundar ar fi banuiala ca printre membrii sunt persoane care ar putea deveni interesate de aceasta problema, si care ar putea ajuta, fie prin implicare directa, fie prin cateva sfaturi venite din experienta anterioara. Astfel, daca aveti in minte vreo modalitate concreta de a continua acest demers astfel incat sa se ajunga la rezultate mai bune, astept cu interes raspunsurile dumneavoastra. De altfel, sunt sigur ca printre cititori exista si persoane interesate direct, adica discromati. La 6500 de membrii estimez 300 de discromati membrii ai romania_eu_list.

Ar fi interesat sa fie testati parlamentarii cu carnet de sofer care au votat legile discrimatorii. Banui ca 8% s-ar dovedi inapti sofer. Probabil ca nici ei nu stiau ce voteaza, sau nu erau interesati. La fel cum nici pe romanul de rand nu il impiedica aceste reglemetari sa-si ia carnetul. De asta spuneam in mesajul anterior ca aceste legi incurajeaza si perpetueaza coruptia mica / spaga. Pe de o parte legea exista, pe de alta parte, sunt si discromati soferi, pe care ii doare in cot de restrictionarile lor absurde, inexistente in restul Uniunii Europene, dupa cunostintele mele. Adica, co-europenii nostrii discromati pot intra in Romania chiar si pe crepuscul, dar romanii discromati sunt inapti sofer in tara lor. Asta in vreme ce in America, majoritatea statelor testeaza simtul cromatic cel mult cu un semafor. Dar, asa cum spunea olandezul Schmets, din moto-ul de inceput, asa e in Romania.

Sunteti discromati daca in cele doua imagini de jos nu distingeti cifrele inscrise:

Asta inseamna ca perceptia receptorilor de verde (sau mai rar, rosu, ) de pe retina este deplasata spre verde, asa cum se vede in imaginea de mai jos:

1. Percepţie normală 2. Verdele deplasat spre roşu

Discromatopsia şi drepturile cetăţeanului în România

2007-04-23T11:39:00.001-07:00

“Ca să nu mai fim semicetăţeni, trebuie să ne luăm libertatea de a pretinde să fim trataţi drept cetăţeni cu drepturi depline, chiar şi atunci când nu posedăm puteri depline. Altfel spus, fiecare dintre noi trebuie să iasă pe cont propriu din minoratul a cărui vinovăţie o purtăm tot noi. Numai în acest mod vom ajunge să formăm o societate, încetând să mai fim o simplă populaţie.”

Horia Roman Patapievici

Preambul

Povestea începe pe vremea copilăriei mele, când împreună cu prieteni sau cu mama mergeam să culegem ciuperci, şi, lucru de neînţeles pentru mine la vremea aceea, şi generator de frustrare, era faptul ca găseam întotdeauna foarte puţine, dacă nu deloc. Altădată, când căutam prin iarbă frăguţe, cu ciudă observam ca cei care căutau împreună cu mine duceau mâna la gura să savureze minusculul fruct mult mai des decât o făceam eu. Sau, întrebările mele hazlii despre culoarea verde a vreunui obiect vestimentar care nu era tocmai verde. Sau suita pe care am făcut-o odată la un joc de rummy, seara, la lumina de bec, care conţinea piese colorate (şters) şi verde, dar şi roşu.

Aceste întâmplări au rămas împrăştiate în mintea mea fără vreo logică, şi fără să bănuiesc cât de cât că ar putea fi legate cumva. Prima supriză majoră legată de felul în care văd ochii mei lumea a venit la vârsta de 14 ani, la pregătirea dosarului pentru admitere la liceu, când am fost controlat la oftalmolog pentru vederea cromatică. Am aflat cu mirare că am discromatie parţială, şi că nu pot să candidez la toate cele 5 profiluri ale Grupului Şcolar de Transporturi Căi Ferate. Doar două au putut fi scrise pe listă. Prima era informatica, la care am şi intrat, domeniu în care am ajuns să şi lucrez până la urmă.

O confirmare a diagnosticului pus în liceu a venit la recrutare, când am văzut din nou ciudatele combinări de cerculeţe colorate, şi dârele ceva mai evidente care trebuiau să formeze o cifră, dar care nu se lăsa văzută clar de ochii mei. În afara câtorva incidente hilare legate de tentativa de a cumpăra un produs despre a cărui culoare se pare că nu cădeam de acord cu vânzătoarea, nu îmi amintesc ca această minoră afecţiune să-mi fi influenţat într-un mod neobişnuit existenţa. A, mai ţin minte că anumite cifre şi litere roşii scrise pe hârtiile lucioase îmi păreau că ard, nu le vedeam conturul clar, şi chiar şi privirea îndelungată a lor mi se părea obositoare.

În vremuri mai recente, m-am gândit că mi-ar prinde bine să fac şcoala de şofer profitând de perioada calmă şi neaglomerată a vieţii de tânăr căsătorit. Ştiam dinainte că voi întâmpina probleme, şi aveam în minte şi soluţiile nerezonabile şi care nu mă consolau deloc, în genul “lasă că o să conducă soţia”, sau “poate aranjezi cumva”. M-am îndreptat plin de speranţă totuşi la o cunoscută şcoală de şoferi din oraş, şi înainte de a începe cursurile, le-am spus problema mea, şi ei mi-au recomandat un cabinet medical care să mă investigheze la un nivel competent şi să decidă dacă pot să fiu măcar şofer amator. Doamna de la cabinet m-a îndrumat spre un medic oftalmolog specialist, care mi-a pus în faţă cunoscutele planşe Ishihara, şi pe lângă asta, a trebuit să identific culoarea razelor emise de un aparat care simulează lumina crepusculară. Amabil, medicul a reluat procesul de identificare a culorii luminii şi a doua oară, deoarece, mi s-a spus pe urmă, nu am numit corect culoarea portocalie şi pe cea verde. Prima am confundat-o cu roşu iar a doua cu alb.

Un puternic sentiment de frustrare şi de nedreptate m-a cuprins după ce am primit biletul de analiză, pe care scria inapt şofer. Am început foarte curând să caut informaţii despre afecţiune, să cunosc cât mai mult despre cauzele acesteia, problemele pe care le poate genera unui şofer, şi situaţia discromaţilor din statele europene şi din America. Am întâlnit în mediul virtual al internetului un camarad de “suferinţă”, şofer în America, dar care întâmpinase la rândul lui probleme în România. Colaborând cu el prin schimburi de informaţii, consultări, şi din căutări personale, am aflat despre lipsa restricţiilor din alte state, despre ordinele Ministerului Sănătăţii care iniţial includeau discromatopsiile în lista afecţiunilor incompatibile cu calitatea de şofer amator, dar care ulterior au fost excluse, şi am cunoscut cazuri recente de discromaţi declaraţi inapţi. Am învăţat despre natura ereditară a acestei afecţiuni, despre modul în care ochiul uman percepe culorile, despre lipsa tratamentului, şi faptul că nu toate discromatopsiile sunt la fel, ci există diferite subclasificări, în funcţie de componenta de culoare percepută diferit. Am aflat despre teoriile recente care spun că la discromaţi percepţia anumitor receptori de pe retină este deplasată mai degrabă decât redusă, şi că la mine e vorba (cel mai probabil de o formă) de deuteranomalie, adică percepţia verdelui e deplasată spre roşu, ceea ce explică de ce am spus la test că acel verde deschis este alb, şi portocaliul roşu (cei cu deuteranomalie se pare că percep componenta verde mai slab şi cea roşie mai puternic).

Toate cercetările noastre s-au concretizat într-un memoriu pe care îl supun atenţiei Ministerului Sănătăţii, medicilor oftalmologi, instituţiilor statului cu competenţă în acestă problemă, şi tuturor persoanelor care doresc să cunoască acest lucru cel puţin interesant despre un procent semnificativ din populaţia României.

Vasile Tomoiagă

Memoriu

Scrisoare deschisă, către:

Ministerul Sănătăţii Publice

Comunitatea medicilor oftalmologi

Există o anomalie genetică numită discromatopsie ce afectează aproximativ 8% din bărbaţi şi 0,4% din femei, care se manifestă printr-o sensibilitate diferită de cea normală la percepţia culorilor, de multe ori fără ca respectivii să fie conştienţi de asta. Studiile ştiintifice au demonstrat ca nu există o incompatibilitate între această anomalie şi capacitatea de a conduce în siguranţă un autoturism. Cu toate acestea, spre deosebire de multe state din vest, în ţara noastră persistă o discriminare destul de răspândită faţă de persoanele afectate de discromatopsii, manifestată prin declararea acestora ca fiind inapte de a conduce o maşină, cu toate că legile în vigoare nu includ aceasă anomalie în lista afecţiunilor incompatibile cu calitatea de şofer amator.

Discromatopsia (uneori numită discromatie, dar şi daltonism - vezi Anexa 1 pentru definirea termenilor) este caracterizată în general de incapacitatea de a distinge corect diferenţele mici între anumite nuanţe de culori (cel mai adesea nuanţe de roşu şi verde), de obicei apropiate în spectrul vizual. Aceasta este o afecţiune netratabilă, moştenită genetic, datorată deficienţei celulelor fotoreceptoare aflate pe retină responsabile de vederea diurnă (conuri) în a filtra corect una din cele trei componente fundamentale de culoare - roşu, verde şi albastru (vezi Anexa 1 pentru detalii).

Pentru a elimina posibile ambiguităţi şi confuzii, dorim să clarificăm faptul că dacă o persoană este discromată, acest lucru nu înseamnă că nu distinge culorile, sau că nu distinge roşul sau verdele, sau încurcă roşul cu verdele. Este adevărat că sunt cazuri în care o persoană nu face absolut nici o deosebire între aceste două culori, însă acestea sunt extrem de rare. Persoanele discromate nu au în general dificultăţi în a vedea culoarea roşie sau verde a semaforului. Nu vor confunda o maşină roşie cu una verde, şi întotdeauna vor vedea maşina sau pietonul, indiferent de culoarea maşinii sau a hainelor pietonului. Persoanele cu discromatie întâmpină foarte puţine dificultăţi în a îndeplini sarcini care implică percepţie normală a culorilor. Foarte mulţi discromaţi nu conştientizează decât foarte târziu faptul că percepţia culorilor la ei diferă în vreun fel de percepţia normală. Pur şi simplu întâmpină dificultăţi în percepţia diferenţelor mici ale nuanţelor de roşu, portocaliu, galben şi/sau verde ale spectrului color. Este posibil de exemplu ca un discromat să nu poată determina cu exactitate ce culoare are lumina unui bec de la un avion care zboară noaptea la depărtare, dar nu acelaşi lucru se întâmplă cu culorile semaforului.

Pentru a diminua efectele deficienţei de percepţie a culorii, discromaţii se bazează mai mult pe alte proprietăţi ale spaţiului vizual, deoarece identificarea obiectelor nu se face numai după percepţia elementului cromatic, ci şi după luminozitate, contrast, poziţie, formă, context. Tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor cu deficienţe de perceptie a culorilor, în ţările dezvoltate se suplimentează cantitatea de informaţie non-cromatică care ajunge la participanţii la trafic. Ca exemplu, poziţiile lămpilor roşu, galben şi verde sunt standardizate. De asemenea, culoarea semafoarelor de trafic este intensificată, iar nuanţele sunt mutate către culori din spectru care sunt mai uşor perceptibile. Astfel, se foloseşte verde-albastru, şi nu verde-roşu, iar în unele ţări europene, mărimea lămpii roşii este accentuată, pentru a fi vizibilă de la o distanţă mai mare.

Diferenţele între discromaţi şi persoanele cu vedere normală se pot observa la examinarea cu testele cromatice Ishihara. Acestea nu imită însă combinaţii de culori cumune din viaţa reală, ci au fost concepute artificial pentru a depista deficienţele de percepţie a culorilor. Aceste teste au fost publicate pentru prima dată în 1917 de către Dr. Shinobu Ishihara, profesor la Universitatea din Tokyo. Studiile făcute până în prezent arată că aproximativ 8% din bărbaţi şi de 0,4% din femei au o formă sau alta de tulburare de vedere legată de percepţia culorii. Exista o variabilitate în funcţie de zona geografică sau alţi factori, însă procentele la bărbaţi variază între 5 şi 12 la sută [1, 2, 3]. Pentru că discromatopsia are cauzalitate genetică, există uneori grupuri de indivizi, de obicei din populaţii închise, la care incidenţa este mult mai mare (Ungaria, Scoţia, etc). Insula Pingelap este un caz special, unde ~8% din populaţie este acromată [1, 12].

În vestul Europei şi în Statele Unite ale Americii, testele Ishihara precum şi altele (lanterna Farnsworth, etc.) se folosesc în continuare pentru a identifica persoane cu deficienţe cromatice, de obicei în momentul în care acestea aplică pentru locuri de munca la care percepţia culorii este critică pentru îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi:

poliţie - recunoaşterea culorii unei maşini sau a elementelor de imbrăcăminte, etc
armată - coduri specifice de armament, ranguri militare, semnale specifice, etc
navigaţie aeriană - recunoaşterea simbolurilor de bord
tehnică electronică - codarea cu culori a pieselor electronice
arte vizuale – recunoaşterea diferenţelor subtile între culori într-un print, poză, imagine TV

Aplicarea testelor pentru evidenţierea abilităţii de recunoaştere a culorilor se face doar în locurile în care aceasta este absolut critică şi indispensabilă. În SUA se permite chiar şi pilotarea unui avion, inclusiv comercial, pentru persoane cu deficienţe cromatice, eventual cu restricţii de a zbura noaptea [13], iar în unele tări nu se cer nici un fel de abilităţi cromatice pentru a obţine un carnet de conducere pentru amatori [7].

În România, tot mai multe persoane de sex masculin sunt declarate inapte pentru a fi conducători amatori de autovehicule, din cauza discromatiei totale sau parţiale cu care au fost diagnosticaţi, demonstrate prin inabilitatea de a distinge cifrele înscrise pe planşele cromatice Ishihara (vezi Anexa 2). Nu de puţine ori se întâmplă ca persoana supusă diagnosticarii să încurce una sau două culori, în condiţii de luminozitate specială, adică lumină crepusculară (cel mai adesea portocaliu/roşu, şi alb/verde). În condiţii normale de trafic persoanele discromate nu raportează probleme în a face aceste diferenţe de culoare, ba mai mult, şoferi cu mulţi ani de experienţă şi cu zeci sau sute de mii de kilometri parcurşi atât în România cât şi în afară, recunosc că nu au avut parte de evenimente rutiere deosebite, afecţiunea lor neîmpiedecându-i să fie participanţi responsabili la trafic.

Dorim să amintim că dreptul de a conduce un autovehicul îl are fiecare cetăţean a cărui sănătate fizică şi mintală nu pune în pericol real siguranţa circulaţiei rutiere. În timp ce în SUA şi în multe ţări europene se fac eforturi serioase pentru a integra cât mai bine în sistemul de învăţământ şi în societate copiii şi adulţii cu deficienţe în percepţia culorilor, în România se menţine de facto aceasta discriminare inclusiv pentru forme uşoare, în care individul percepe clar culorile fundamentale.

Este interesant de urmărit istoricul legilor din ţara noastră care tratează această problemă. Astfel, în ordinul Nr. 87 din 03/02/2003, Anexa 1, paragraful Oftalmologie, la numărul 4, discromatopsiile sunt incluse în lista afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie. La scurt timp după aceasta (12/4/2003), apare un nou ordin, 350/2003, care îl modifică pe cel anterior, şi înlocuieşte lista afecţiunilor. În mod îmbucurător, discromatopsiile au fost eliminate. Acest ordin, care este în vigoare la această dată, elimină de jure discriminarea faţă de persoanele care doresc să fie şoferi amatori, dar au discromatopsii. Astfel, problema s-a mutat de la litera legii în cabinetele medicale, lăsând la latitudinea medicilor oftalmologi decizia privind impactul aptitudinilor cromatice în actul condusului ale persoanei examinate. În practică, din păcate, discriminarea se păstrează la grade înalte. Persoane care au reuşit cândva să obţină carnetul, la reexaminare au fost declarate inapte, pe baza testării cu planşele Ishihara. Angajaţi ai unor instituţii de stat au ajuns în situaţia disperată de a fi ameninţaţi cu pierderea slujbei din cauza discromatopsiei, deşi în toată perioada serviciului lor, şi-au îndeplinit sarcinile fără nici o problemă. Persoanelor tinere care doresc să urmeze cursurile unei şcoli de şoferi li se taie avântul de către medicul specialist oftalmolog, prin declararea acestora inapte, după testarea vederii cu plăcile cromatice şi la lumină crepusculară. Aceste cazuri sunt recente, inclusiv în a doua jumătate a anului 2006, când România se pregătea să adere la structurile Uniunii Europene.

În aceste condiţii, considerăm necesară o discuţie publică pe această temă. Medicii oftalmologi trebuie să înţeleagă faptele concrete privitoare la aceste anomalii minore. Este inadmisibil ca atâţia oameni să fie trataţi superficial şi uşuratic, prin aplicarea fără discernământ a ştampilei de INAPT ŞOFER pe biletele de analiză. Ştim că sistemul medical românesc este departe de a fi perfect, dar îmbunătăţirea lui nu se va face dintr-o dată. E nevoie de paşi mici, pe care fiecare persoană trebuie să şi-i asume. Nu putem schimba practica unei ţări întregi, dar putem îmbunătăţi practica personală. Putem sa ridicăm probleme pentru dezbateri amiabile, putem sa analizăm date şi statistici, putem sa examinăm practicile ţărilor mai dezvoltate decât noi, şi sa adoptăm şi sa adaptăm specific acolo unde vedem că este nevoie de schimbare, ba mai mult, acolo unde vedem ca interesele oamenilor sunt tratate superficial sau chiar discriminatoriu. Nu dorim să spunem că discriminarea este cu rea intenţie. Nicidecum. Credem mai degrabă că este vorba de inerţie, din cauza practicilor care s-au statornicit de foarte multă vreme, din timpurile comunismului până în zilele noastre. Credem ca este vorba de lipsă de interes, din cauză că cei care deţin decizia nu sunt direct afectaţi, şi nu văd necesitatea şi urgenţa schimbării unor proceduri. Cu toate acestea, trăim din fericire într-o societate democratică, care este capabilă să genereze practici şi legi drepte, prin dezbateri şi discuţii publice, prin conştientizarea nevoilor individuale şi comunitare, prin cântărirea atentă a faptelor şi a consecinţelor, şi prin reevaluarea procedurilor împământenite.

Suntem de părere că instituţiile din ţara noastră trebuie să se adapteze la cerinţele unei societăţi moderne, şi în acestă chestiune particulară să îşi armonizeze practicile cu cele din ţările membre ale Uniunii Europene. Dacă este perfect legal ca un cetăţean conducător auto al Uniunii Europene să intre pe teritoriul ţării noastre fără a i se face la graniţă un test Ishihara, considerăm că este de bun simţ ca şi cetăţenii români să se bucure de aceleaşi drepturi în ţara lor ca şi vizitatorii. De aceea supunem acest memoriu atenţiei celor investiţi cu autoritate în această problemă, pentru ca autoritatea lor să fie folosită cu responsabilitate şi în folosul cetăţenilor.

Avem încredere că medici oftalmologi din România au capacitatea de a analiza corect şi imparţial datele, în ceea ce priveşte capacitatea de a conduce un autovehicul a persoanelor cu deficienţe cromatice, şi pot lua măsurile necesare eliminării condiţiilor discriminatorii. Este de datoria acestora să studieze cu mult mai mare atenţie problema diferitelor forme de deficienţă cromatică, să reevalueze impactul pe care aceastea îl au în actul conducerii unui autoturism, şi dacă impactul negativ este neglijabil sau inexistent (lucru demonstrat de mulţimea de şoferi amatori cu discromatii din diverse state europene şi SUA, şi chiar România), atunci aceastea să nu mai fie considerate impedimente în calea obţinerii permisului de conducere amator. Sperăm că motivul pentru care nu s-a făcut asta până acum ţine mai degrabă de lipsa de informare, neglijenţă şi inerţie. Dar când vorbim despre drepturile a opt (8) procente din populaţia de sex bărbătesc a României, neglijenţa nu mai este o opţiune. Un calcul simplu ne arată ca este vorba despre aproximativ 800.000 de bărbaţi, adică cel puţin un jumătate de milion de bărbaţi adulţi, nu de un procent sec într-o statistică oarecare. Fiecare din aceste persoane este un caz personal şi poate constitui o dramă la propriu pentru cel afectat. A spune cu nonşalanţă că aceşti oameni nu au dreptul să conducă un autoturism este o condamnare la imobilitate pentru ei, şi o discriminare de proporţii. Bine-intenţionata şi des-auzita frază "Lasă că va conduce soţia" nu ne este de nici o consolare, iar rezolvarea în stilul clasic românesc nu este o opţiune. În ţările dezvoltate, unde s-au efectuat studii ştiinţifice solide, s-a demonstrat fără drept de apel că discromaţii nu constituie un pericol sporit pentru circulaţia publică [7, 8, 9, 10]. Capacitatea de a conduce un autovehicul poate înseamna diferenţa între a fi apt de muncă şi a fi şomer, între a fi mobil şi a fi "sechestrat", între a fi 100% funcţional şi a fi "handicapat". De aceea dreptul de a conduce un autoturism, de a obţine acest carnet categoria B, în ţările cu tradiţie rutieră nu poate fi grevat de incapacitatea de a distinge corect anumite nuanţe de culori, în condiţii speciale. Discromat fiind, ţi se poate interzice să devii controlor de trafic aerian, poliţist, şofer de autobuz sau şofer profesionist, în ţările dezvoltate, UE, Canada sau SUA. Nu ţi se poate interzice însă să conduci ca şofer amator [7].

Credem ca testarea în vederea depistării discromatopsiei este benefică si necesară, şi ar trebui facută încă din clasele primare. Copii care suferă de această anomalie pot întâmpina uneori dificultăţi ale căror cauze nu le bănuiesc, la materiile la care recunoaşterea şi discriminarea culorilor joacă un rol important, cum ar fi desenul, chimia - experimente care necesită observarea culorilor unor lichide sau flăcări, fizică optică - observarea culorilor în care se descompune lumina albă, electronică - recunoaşterea codurilor de culori, etc. Considerăm că o educaţie minimală a elevilor discromaţi este necesară pentru ca aceştia să cunoască natura acestei minore afecţiuni, cât şi eventualele probleme cu care s-ar putea confrunta. Credem că este foarte importantă menţinerea testării şi la examenul medical pentru şcoala de şoferi, dar în cazul în care se aplică pentru permis amator, rezultatul să fie mai mult informativ decât eliminatoriu.

În final, merită sa reflectăm la observaţia pe care o fac medicii de la Academia Americană de Oftalmologie, la pagina de Cerinţe vizuale pentru condus [7]:

Permisul de a conduce o maşină pe drumurile publice este mai degrabă un privilegiu decât un drept. Acest privilegiu nu ar trebui să fie (acordat şi *) extins în mod indiscriminatoriu.
Cu toate acestea, într-o societate în care autoturismul personal este principalul şi deseori singurul mijloc de transport, anularea dreptului de a conduce rezultă în dificultăţi personale excepţionale, şi acordarea permisului nu ar trebui să fie refuzată fără o justificare clară.

În numele celor peste un jumătate de milion de bărbaţi adulţi români afectaţi,

Vasile Tomoiagă,

25 de ani, discromat (deuteranomalie), inapt şofer în România

email: vasile.tomoiaga_at_gmail.com

tel: 0744-119799

adresa: Lombului 3, ap. 101, Cluj-Napoca 400227, Cluj

Radu Popescu,

29 de ani, discromat, şofer auto în SUA

email: discromat_at_gmail.com

* cuvintele dintre paranteze nu apar in textul original

Notă: referinţele se pot consulta în Anexa 3

Anexa 1. Clasificarea deficienţelor cromatice

Deficienţele cromatice poartă mai multe nume, uneori folosite pentru a desemna acelaşi lucru. Cel mai cunoscut termen este daltonism, şi apoi discromatopsie sau discromatie. Deşi unii folosesc termenul daltonism pentru toate formele de deficienţe de percepţie a culorilor, acesta se referă în special la discromatiile de tip roşu-verde, anume, deuteranopii şi protanopii. Mai jos vom folosi termenul discromatopsie pentru a desemna toate tipurile de deficienţe cromatice (în engleză: colorblind, colorblindness). Aceste deficienţele sunt date de anomaliile care apar în celulele fotosensibile, aflate pe retină, în partea din spate a ochiului. După nume, Protos, Deuteros şi Tritos sunt denumirile celulelor con care conţin pigmenţi vizuali sensibili în domeniul lungimii de undă lungă, medie şi scurtă (culorile roşu, verde, albastru). Prin combinarea mesajelor care vin de la fiecare din cele trei seturi de celule con, omul percepe varietatea largă de culori pe care le vedem în mod normal [1].

Unei persoane care suferă de discromatopsie îi funcţionează anormal unul sau mai multe seturi de celule con. Anormalitatea se manifestă prin deplasarea (până la suprapunere) a domeniului lor de sensibilitate, astfel încât conurile responsabile cu verdele îl percep spre roşu, şi invers (vezi Anexa 2 pentru exemplificare grafică) [4]. Se poate distinge între mai multe forme ale acestor deficienţe. Cea mai frecventă (99% [2]) este anomalia receptorilor Protos (Protanomalie şi Protanopie) şi Deuteros (Deuteranomalie şi Deuteranopie). Mai rară este defectuozitatea Tritosului (Tritanomalie şi Tritanopie), şi foarte rar pot apărea cazuri unde doar un singur tip de receptor este sănătos (Monocromazie) sau chiar toate cele trei tipuri de receptori sunt defectuoşi, şi numai receptorii responsabili cu vederea de noapte, bastonaşele, funcţionează corect (Acromazie) [1].

Discromatopsia de tip roşu/verde (defectuozitatea receptorilor Protan şi Deutan) este cauzată de anomalia cromozomului X şi este ereditară. Femeile au doi cromozomi X, iar bărbaţii au câte un X şi un Y. Pentru ca o femeie să aibă deficienţe cromatice e necesar ca ambii cromozomi X să poarte defectul (dacă doar unul e defect, cel cu informaţia corectă o rescrie pe cea defectuoasă, în procesul de reproducere), pe când la bărbaţi doar unul (singurul, celălalt fiind Y), aceasta fiind cauza pentru care anomaliile cromatice sunt prevalente la bărbaţi. Se estimează că 8% dintre bărbaţii caucazieni (1 din 12) au o formă de anomalie cromatică de tip roşu/verde, în timp ce la femei procentul este de ~0,4%-0,5%. Anomaliile ereditare ale Tritosului sunt extrem de rare, fiind prezente la ~0,05% din populaţie. Pe baza opiniilor de mult formate, cauza discromatopsie este reducerea sensibilităţii receptorului anormal, deşi noile rezultate ale cercetărilor presupun deplasarea (engleză: shift) domeniului de sensibilitate al acestuia [1]. Această explicaţie recentă este consistentă cu experienţa discromaţilor cu deuteranomalie, pentru care este foarte dificil să diferenţieze în lumină crepusculară sau noaptea, între luminile portocaliu şi roşu, respectiv verde şi alb (explicabil probabil prin accentuarea componentei de roşu a culorii, şi prin atenuarea componentei de verde).

Clasificare şi definiţii. După modul în care omul percepe culoarea, vederea se clasifică în:
1. Tricromată - vederea normală este tricromată – toate cele trei tipuri de pigmenţi au percepţie corectă a culorilor
2. Tricromată cu anomalii - unul (sau mai multe) seturi de celule con au percepţia deplasată (eng: shifted)
Protanomalie - sensibilitate deplasată parţial dinspre roşu spre verde a receptorilor sensibili la lumina roşie
Deuteranomalie - sensibilitate deplasată parţial dinspre verde spre roşu a receptorilor sensibili la lumina verde (cea mai întâlnită, ~5% din bărbaţi)
Tritanomalie - sensibilitate deplasată parţial (probabil spre verde) a receptorilor sensibili la lumina albastră

3. Dicromată – percepţia unui set de celule con este complet suprapusă peste cea a altui set

Protanopie – roşul e perceput ca verde (domeniul de sensibilitate al receptorilor Protos e suprapus peste cel al receptorilor Deuteros)
Deuteranopie – verdele e perceput ca roşu (domeniul de sensibilitate al receptorilor Deuteros e suprapus peste cel al receptorilor Protos)
Tritanopie – albastrul e perceput (probabil) ca verde
4. Monocromată (acromată) - oamenii cu vedere monocromată nu percep (sau percep foarte slab) alte culori în afară de alb, negru, şi nuanţe formate din combinarea celor două (ca şi un film alb-negru)
Acromazie, monocromazie clasică - incapabili să combine culorile, vedere exclusiv în nuanţe de gri (monocromat bastonaşe)
Monocromazie atipică - recunoaştere a culorilor foarte scăzută (monocromat conuri)

Note:

Deşi pentru realizarea acestui studiu s-au depus eforturi semnificative, autorii nu sunt specialişti în domeniul oftalmologiei, şi există posibilitatea (scăzută) ca unele informaţii să nu fie factuale şi/sau actuale.
Pentru compilarea acestui studiu s-au folosit surse de informaţie scrise preponderent în limba engleză, găsite pe internet. Deşi au fost căutaţi aceşti termeni şi în paginile scrise în limba română, s-au găsit foarte puţine resurse care tratează acest subiect. Există două explicaţii posibile: medicii oftalmologi din România încă nu au o prezenţă profesională pe internet prin studii, articole, lucrări, etc., în limba română, sau/şi există efectiv foarte puţine studii şi lucrări în acest domeniu.
Din cauza prezentată la punctul 2, este posibil ca unii termeni de specialitate să nu corespundă exact cu cei folosiţi de lumea medicală românească, deoarece la unii s-a recurs la o adaptare din limba engleză.
Termenul medical ştiinţific folosit pentru a descrie anomaliile cromatice în limba română este discromatopsie. Totuşi, pentru a desemna persoanele discromatopsice s-a folosit termenul discromat, pentru simplitatea pronunţiei, şi pentru că e folosit în mod obişnuit.

Resurse:
[1] http://www.daltonism-ro.com/daltonism_discromatopsie.htm - Daltonismul şi corijarea acestuia, studii făcute de o firmă din Ungaria (în limba română)
[2] http://www.toledo-bend.com/colorblind/aboutCB.html - informaţii despre discromatie/daltonism (în limba engleză)
[3] http://www.iamcal.com/toys/colors/whatis.php - clasificarea discromatopsiilor (în limba engleză)
[4] http://www.firelily.com/opinions/color.html - Reprezentare grafică a percepţiilor normale şi defectuoase

Anexa 2 – Planşele Ishihara; vedere normală şi defectuoasă; reprezentări grafice

1. Placile Ishihara - în fiecare din discurile de mai jos, o persoana cu vedere normală ar trebui să vadă câte un număr. O persoană cu discromatie nu va putea distinge corect unele sau toate cele cinci numere.

Sursa: http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html

2. Cum văd persoanele cu deficienţe (aproximativ, poate să difere de la individ la individ)

Vedere normală Protanomalie Deuteranomalie

Vedere normală Protanopie Deuteranopie

Sursa: http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm

3. Reprezentare grafică a percepţiei normale şi defectuoase ale celor trei lungimi de undă de către celulele fotosensibile

1. Percepţie normală 2. Verdele suprapus peste roşu 3. Roşul suprapus peste verde

4. Verdele deplasat spre roşu 5. Roşul deplasat spre verde

Note:
1. In figurile 2 şi 3 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu) este deplasat până la suprapunere peste domeniul de sensibiltate al altuia (roşu, respectiv verde)
2. In figurile 4 şi 5 domeniul de sensibilitate al unui receptor (verde, respectiv roşu) este deplasat parţial spre domeniul de sensibiltate al altuia (roşu, respectiv verde)
3. Corespondenţa între figuri şi anomalii este: 2 - deuteranopie; 3 - protanopie; 4 - deuteranomalie; 5 - protanomalie

Sursa: http://www.firelily.com/opinions/color.html (textul a fost tradus în română)

Anexa 3 – Resurse internet

[1] http://en.wikipedia.org/wiki/Color_blindness

Articol despre discromatopsie/daltonism pe Wikipedia, enciclopedia gratuită
[2] http://colorvisiontesting.com/color2.htm

Ce este discromatopsia şi care sunt tipurile ei
[3] http://www.toledo-bend.com/colorblind/Ishihara.html

Teste Ishihara pentru depistarea deficienţelor cromatice
[4] http://colorvisiontesting.com/what%20colorblind%20people%20see.htm

Cum văd lumea persoanele cu deficienţe cromatice
[5] http://www.blackwell-synergy.com/doi/full/10.1111/j.1395-3907.2004.00283.x

Studiu făcut în Italia, Calabria, 2004
[6] http://discromat.blogspot.com

Blog al unui discromat român, şofer auto fără probleme în America
[7] http://www.aao.org/aao/member/policy/driving.cfm

Academia Americană de Oftalmologie, Cerinţe Vizuale pentru Conducerea Autovehiculelor. "...Anumite state testează vederea tricromată, anticipând că aceasta este importantă pentru identificarea corectă a semnalelor din trafic, însă conducătorii auto cu deficienţe de culoare folosesc cu succes detalii, altele decât culorile. Studiile arată că nu există nici o asociere între deficienţa de percepţie cromatică si abilitatea redusă de a conduce (10,15), iar această componentă a sistemului vizual nu trebuie inclusă în testele vizuale, pentru a determina abilitatea unui individ de a conduce fără riscuri."
[8] http://www.optometrists.asn.au/gui/files/ceo854241.pdf

Optimetrist association Australia. În această lucrare sunt atinse mai multe probleme oftalmologice legate de obţinerea carnetului de şofer amator şi comercial în Australia, printre care şi elemente legate de vederea dicromată/tricromată.
[9] http://main.uab.edu/show.asp?durki=20543

University of Alabama at Birmingham, Survey of Ophthalmology
"Deficienţele de percepţie a culorii, doar prin ele însele, nu reprezintă o ameninţare la adresa conducerii in siguranţă."
[10] http://www.springerlink.com/content/u2532g8417513426

Guy Verriest, Oskar Neubauer, Marion Marre and Andre Uvijls – Investigaţii cu privire la relaţia dintre deficienţele cromatice congenitale şi conducerea în siguranţă pe şosea
[11] http://www.hhmi.org/senses/b130.html

Howard Hughes medical institute
[12] Oliver Sacks, The Island Of The Colorblind, ISBN: 0676970354
[13] http://www.leftseat.com/colorvision.htm

FAA (Federal Aviation Administration) medical ceretification. Se explică faptul că FAA (Federal Aviation Administration), efectuează teste de color vision, iar dacă testul nu poate fi trecut, singura restricţie pe care o primeşte pilotul este aceea de a zbura noaptea, sau de a zbura cu aparate care se bazează pe control cu semnale luminoase (eng. "light signal control").
[14] http://www.verkehrsportal.de/fev/anl_06.php, http://www.verkehrsportal.de/fev/fev.php
Codul Rutier in Germania: clasele A, B (plus S triciclu, T tractor etc): nu se menţionează nici un test de culori. Pentru clasele C (camion) si D (autobus, transport de persoane) se face testul cromatic după doua metode, de ex. Ishihara şi Velhagen. Daca pică testul sau există nelamuriri se cere un consult şi mai de specialitate. Dacă pică si aici la culori, D-ul este respins dar C-ul poate primi OK-ul după ce candidatul este informat asupra riscurilor.
[15] Legi româneşti în vigoare. ORDIN nr.350 din 12 aprilie 2003
http://www.parlament.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=42864
http://www.incepator.ro/medicale/Ordinul_350_MSF.asp
[16] Ordinul precedent. ORDIN nr.87 din 3 februarie 2003 (inlocuit de 350/12.04.2003)
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=41997
http://www.medfam.ro/medlex/article.php?sid=407
[17] http://www.firelily.com/opinions/color.html
Reprezentare grafică a percepţiilor normale şi defectuoase (ale lungimilor de undă) de către celulele con a spectrului color.

Anexa 4 – Bilet trimitere

Obs. Pe bilet scrie "Discromatopsie totală", deşi la examenirea din liceu, la 14 ani, scria "Discromatie parţială". Domnul doctor Nistor mi-a spus ca e totală din cauza problemelor şi cu roşul şi cu verdele, deşi în condiţii normale cele două culori îmi apar clar şi distinct. Menţionez că la mine nu e vorba de deuteranopie sau protanopie, ci cel mai probabil e o combinaţie între deuteranomalie (mai puternică) şi protanomalie (mai slabă). Nu ştiu dacă există aparate sau teste care să măsoare clar nivelul anomaliei.

Corijarea Daltonismului

2007-04-21T22:48:00.000-07:00

Pentru ca am avut un numar de intrebari legate de tratarea sau corectarea discromatopsiei, postam inca odata, adresa web a firmei romanesti care se ocupa cu vanzarea de lentile pentru corijarea daltonismului:

http://www.daltonism-ro.com

Extras de pe site-ul firmei:

"Firma noastră are o existenţă de 18 ani. Pe atunci doi profesori ai Universităţii tehnice din Budapesta (Dr. György Ábrahám şi Dr. Klára Wenzel) au început să se ocupe cu daltonismul, munca de cercetare desfăşurându-se în cadrul lucrărilor ştiinţifice şi de proiectare a diplomelor între studenţi.

Ei şi-au dat foarte repede seama că ideile despre cauzele oftalmologice ale daltonismului cunoscute de până atunci erau greşite şi că în mod cert asta era cauza din care rezulta că doctorii erau convinşi de faptul că o corijare a daltonismului este imposibilă. (Discromatopsia cea mai răspândită de roşu-verde este de natură genetică, este o anomalie ereditară, şi ca atare astăzi încă realmente nu este vindecabilă, dar corigibilă cu ochelari)."

Poll discromatopsie la daciaclub.ro

2006-10-29T01:11:00.000-08:00

Forumul de la Daciaclub.ro a realizat un poll, pentru a determina cati din membrii forumului,
in majoritatea lor soferi, sunt discromati. Rezultatele, desi nu semnificative dpdv. statistic, sunt "in line" cu rezultatele statistice obtinute folosind metode stiintifice de testate si validare a rezultatelor:

http://www.daciaclub.ro/index.php?showtopic=3151&pid=41085&mode=threaded&show=&st=&#entry41085
La data acestui posting 29 Oct. 2006, rezultatele erau:

[15.22%] - discromati
[84.78%] - nu sunt discromati

Discromat, pilot

2006-10-27T14:20:00.000-07:00

Standarde medicale FAA (Federal Aviation Administration)
http://www.leftseat.com/FAAforms.htm
Se cere:
Ability to perceive those colors necessary for safe performance of
airmen duties.

Aici e un forum unde e discutata problema color vision la piloti de avion:
Dupa cum se poate observa, mai multi raporteaza ca au primit licenta de pilot, chiar
comercial, unii cu restrictii, altii fara, cu color vision depistat de
FAA
http://www.aeroplanner.com/ubb/Forum2/HTML/000285.html

Aici e un site, unde se explica faptul ca FAA, sau Federal Aviation
Administration, efectueaza teste de color vision, iar daca pici
testul, tot ce primesti e o restrictie de a zbura noaptea, sau de a
zbura cu aparate care se bazeaza pe "light signal control".
http://www.leftseat.com/colorvision.htm

Legat de "Light signal control" in aviatie:
http://www.answers.com/topic/air-traffic-control
"...Aircraft or vehicles without radios will communicate with the
tower via aviation light signals or will be led by vehicles with
radios ... "

Iar aici:
http://www.studentpilot.com/interact/forum/showthread.php?s=14d6ccd6ae7afd3b16afbe16b3b73dad&threadid=26102&goto=nextnewest
If you can't use colored light signals then you'll most likely recieve
a restriction that requires a working radio in any plane that you fly.
Since most aircraft that you would rent will have a radio it's not a
particularly restrictive restriction but it would present interesting
possibilities in the event that you lost a radio while in flight.

Studii stiintifice legate de discromatopsii

2006-10-19T18:58:00.000-07:00

-> studii legate de siguranta circulatiei pentru
persoanele cu deficiente de culoare sau legate de color vision in
general

1.)

[Romana]

Academia Americana de Oftalmologie
Declaratie de Pozitie: Cerinte Vizuale pentru Conducerea Autovehiculelor
http://www.aao.org/aao/member/policy/driving.cfm

...
"Vederea Tricromata
Anumite state testeaza vederea tricromata, anticipand ca aceasta este importanta
pentru identificarea corecta a semnalelor din trafic, insa conducatorii auto cu deficiente
de culoare, folosesc cu succes detalii, altele decat culorile. Studiile arata ca nu exista nici
o asociere intre deficienta de culoare si abilitatea redusa de a conduce (10,15), iar aceasta
componenta a sistemului vizual nu trebuie inclusa in testele vizuale, pentru a determina
abilitatea unui individ de a conduce fara riscuri."
...

[Engleza]

American Academy of Ophtalmology
Policy Statement: Vision Requirements for Driving
http://www.aao.org/aao/member/policy/driving.cfm

...
"Color vision
Some states test color vision, anticipating that it is important for
identifying traffic signals accurately, but drivers with color
deficiencies successfully use clues other than color. Studies show no
association between color deficiency and reduced driving performance
(10, 15), and this component of visual sensory ability should not be
included in vision tests to access an individual's ability to drive
safely."
...

2.)

[Romana]

Optometrie Clinica si Experimentala - Document Pozitie Oficiala
http://www.optometrists.asn.au/gui/files/ceo854241.pdf
Asociatia Optometristilor din Australia

- in aceasta lucrare sunt atinse mai multe probleme oftalmologice legate de obtinerea carnetului de sofer amator si commercial
in Australia, printre care si elemente legate de vederea dicromata/tricromata.

[Engleza]

Clinical and Experimental Optometry - Position Paper
http://www.optometrists.asn.au/gui/files/ceo854241.pdf
Optometrists Association Australia

3.)

[Romana]

Afectiunile vizuale si conducerea autovehiculelor. Studiu Oftalmologic, 43: 535-550
http://main.uab.edu/show.asp?durki=20543 (rezumat)
Owsley, C., McGwin G. Jr. (1999).

...
"Deficientele de perceptie a culorii, doar prin ele insele, nu reprezinta o amenintare la adresa conducerii in siguranta.
Pe baza literaturii curente, este neclar daca alte tipuri de afectiuni ale sistemului senzorial vizual au vreun impact
semnificativ asupra sigurantei si performantei conducerii auto"
...

[Engleza]

Vision impairment and driving. Survey of Ophthalmology, 43: 535-550
http://main.uab.edu/show.asp?durki=20543 (excerpt)
Owsley, C., McGwin G. Jr. (1999).

...
"Color vision deficiency by itself is not a threat to safe driving.
Based on the current literature, it is unclear whether other types of
visual sensory impairment have a significant impact on driving safety
and performance"
...

4.)

[Romana]

Noi investigatii legate de relatia dintre defectele congenitale
de perceptie a culorii si siguranta traficului auto.
http://www.springerlink.com/content/u2532g8417513426/ (rezumat)
Departamentul de Oftalmologie, Spitalul Universitar, Ghent, Belgia

...
"observatorii deutani sunt mai deficienti decat protanii, in a face
distinctia dintre diversele lumini de semnalizare colorate din trafic precum
si a luminilor de stop ale vehiculelor. (b) cu toate acestea, conducatorii
auto protani si deutani, nu sunt responsabili pentru mai multe accidente in
trafic, decat soferii cu vedere tricromata normala; (c) aceasta aparenta
contradictie se datoreaza unor mecanisme de compensare psihologica.
Concluziile practice sunt: (a) ca persoanele cu deficiente de vedere color
nu trebuie excluse din traficul auto ne-profesionist; (b) cu toate acestea
este folositor ca ei sa fie constienti de handicapul lor; (c) ca semnalul
de trafic rosu, trebuie sa fie mai mare decat celelalte semnale; si (d) ca
luminile de stop si pozitiile rosii ale vehiculelor trebuie sa fie suficient de intense
precum si ca filtrele care transmit doar culoarea rosu pur trebuie evitate
in ele"
...

[Engleza]

New investigations concerning the relationships between congenital
colour vision defects and road traffic security
http://www.springerlink.com/content/u2532g8417513426/ (excerpt)
Department of Ophthalmology, University Hospital, Ghent, Belgium

...
"deutan observers are more deficient than protan ones for the
distinction of differently coloured traffic lights and vehicle rear
lights; (b) protan and deutan drivers are nevertheless not responsible
for more traffic accidents than drivers with normal colour vision; (c)
this apparent contradiction is due to psychological compensation
mechanisms. The practical conclusions are: (a) that persons with
defective colour vision need not to be excluded from non professional
road traffic; (b) that it is nevertheless useful that they should be
aware of their handicap; (c) that the red traffic signal has to be
larger than the other ones; and (d) that the stop and red position
lights of vehicles must be sufficiently intense and that the filters
transmitting only pure red should be avoided in them"
...

5.)

[Romana]

Avantajele si dezavantajele discromatiilor umane:
http://journalofvision.org/6/3/3/Sharpe-2006-jov-6-3-3.pdf
Institutul de Oftalmologie,
University College Londra, Lindsay T. Sharpe London, Marea Britanie

...
"studii psihofiziologice sugereaza existenta unor avantaje compensatorii
asociate cu deficienta de culoare cauzata de cromozomul X, care
ar putea ajuta in a explica de ce frecventa acestor discromatii este
in mod curios, atat de mare la oameni.
De exemplu, s-a aratat ca protanii si deutanii sunt mai capabili decat
tricromatii, in a identifica anumite tipuri de camuflaje pe baza de culoare,
care interfereaza cu segregarea vizuala bazata pe textura. (Morgan,
Adam, & Mollon, 1992). Mergand chiar mai departe, s-a propus ideea ca
perechile oponente color micsoreaza rolul perechii oponente spatiale,
prin introducerea de zgomot si ca perechea rosu-verde lipsa, in cazul
dicromatiilor cromozomului X, duce la o rezolutie spatiala (Abramov et al.,
2000; Gordon, Delman, Abramov, Tannazzo, & Scuello, 2000) si o acuitate
vizuala mai buna (Ja¨gle, de Luca, Se´rey, Bach, & Sharpe, 2005). In plus,
in mod surprinzator dicromatii par sa fie capabili sa compenseze pentru
informatia cromatica redusa atunci cand vad scene naturale complexe,
deoarece memoria lor vizuala pentru scene color, nu este afectata,
in comparatie cu cea a tricromatilor (Gegenfurtner, Wichman, & Sharpe, 1998)."
...

[Engleza]

Advantages and disadvantages of human dichromacy:
http://journalofvision.org/6/3/3/Sharpe-2006-jov-6-3-3.pdf
Institute of Ophthalmology,
University College London, Lindsay T. Sharpe London, United Kingdom

...
psychophysical studies
suggest compensatory advantages associated with X-linked
color blindness, which may help to explain why the frequency
of X-linked dichromacy is so curiously high in humans.
For instance, protanopes and deuteranopes have
been reported to be better than trichromats at breaking
certain kinds of color camouflage that interfere with segregation
based upon texture (Morgan, Adam, & Mollon,
1992). Further, it has been argued that color opponency
diminishes spatial opponency by introducing chromatic
noise and that the missing redYgreen color opponency
of X-linked dichromacy leads to better spatial resolution
(Abramov et al., 2000; Gordon, Delman, Abramov,
Tannazzo, & Scuello, 2000) and visual acuity (Ja¨gle, de
Luca, Se´rey, Bach, & Sharpe, 2005). In addition, surprisingly,
dichromats seem to be able to compensate for their
reduced chromatic information range when viewing complex
natural scenes because their visual memory for colored
scenes is not impaired, as compared with that of
trichromats (Gegenfurtner, Wichman, & Sharpe, 1998).
...

6.)

[Romana]

Cultura si Cognitie: Ce este Universal in Experienta Reprezentarii Culorilor?
http://aris.ss.uci.edu/cogsci/personnel/kjameson/CultCog8.pdf
Departamentul de Psihologie, Universitatea California, San Diego

- in aceasta lucrare sunt prezentate mai multe aspecte psihologice ale perceptiei culorii la om
relevante in intelegerea problemei deficientelor de culoare la om.

[Engleza]

Culture and Cognition: What is Universal about the Representation of Color Experience?
http://aris.ss.uci.edu/cogsci/personnel/kjameson/CultCog8.pdf
Department of Psychology, University of California, San Diego

7.)

[Romana]

Science Week, 18 Iul 2003
http://scienceweek.com/2003/sw030718.htm

...
"Majoritatea mamiferelor sunt dicromate si pot distinge doar intre
doua dimensiuni ale culorilor: deschis versus inchis si albastru versus
galben (1). In contrast cu acestea, indivizii umani sunt tricromati,
o clasa suplimentara de fotoreceptori permitandu-ne astfel sa diferentiem
intre nuante de rosu si verde, care altfel ne-ar aparea identice.
Chiar si asa, aceasta imbunatatire modesta in capabilitatile noastre
vizuale, are costuri ascunde: rarefierea marita a fiecarei matrici de
conuri poate reduce teoretic acuitatea vizuala spatiala, iar indivizii
umani cu vedere color anormala, a caror realitate vizuala este asemanatoare
cu cea a dicromatilor, pot vedea uneori caracteristici camuflate de
sabloane de rosu-verde, pe care tricromatii nu le pot detecta (2)"
...

[Engleza]

Science Week, 18 Jul 2003
http://scienceweek.com/2003/sw030718.htm

...
"Most mammals are dichromats and can only distinguish between
two dimensions of color: bright versus dark and blue versus
yellow (1). In contrast, humans are trichromats, our extra class
of photoreceptor enabling us to discriminate between reds and
greens which would otherwise appear identical. However, this
ostensibly modest improvement in our visual capabilities has
hidden costs: the increased sparsity of each type-specific cone
matrix may theoretically reduce visual spatial acuity, and color-
anomalous ("color-blind") humans, whose visual world is akin to
that of dichromats, can sometimes see features camouflaged by
red–green patterns that trichromats cannot detect (2)"
...

Personalitati cu CVD (deficienta vizuala de culoare)

2006-10-16T23:40:00.000-07:00

Printre personalitatile care sunt cunoscute ca avand deficienta vizuala de culoare se numara si :
- Bill Clinton
- Bob Dole
- In timpul dezbaterilor televizate dintre cei doi, pentru alegerile prezidentiale, culorile folosite pentru a desemna inceputul si sfarsitul timpului alocat, au fost schimbate, pentru a permite celor doi sa se incadreze in timp.
- Matt Laurer
- Paul Newman
- Jack Nicklaus
- Bing Crosby

Discromatopsia NU MAI este in LEGE!

2006-01-02T01:56:00.000-08:00

Frati romani, vi se pregateste ceva. Inca din Ordinul 350 din 2003, discromatopsia n-ar mai trebui sa fie o boala incompatibila cu calitatea de sofer amator, dupa cum demonstreaza textul de mai jos. Se pare insa ca doctorii prefera in continuare sa testeze pentru discromatopsie, desi nu mai este nevoie. NU LASATI sa se intample asa ceva, faceti SCANDAL, si cereti-va dreptul. (Aliniatul 5 prezinta lista de afectiuni oftalmologice incompatibile)

Alte link-uri cu referire la acest ordin:
Site-ul Parlamentului Romaniei:
http://www.parlament.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=42864

Camera Deputatilor Breviar Legislativ:
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=11375

Incepator.ro:
http://www.incepator.ro/medicale/Ordinul_350_MSF.asp

Ordin nr. 350 din 12/04/2003

Ordine privind modificarea Ordinului ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 87/2003 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducãtor de autovehicule sau tramvaie si a listei substantelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducãtorilor de autovehicule si tramvaie (produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora)

Monitorul Oficial, Partea I nr. 269 din 17/04/2003

...

[02/10/2006 - am eliminat partile care nu se refera la patologia oftalmologica]

...

    Grupa B:
   4.2. Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau pot fi
reînnoite solicitantilor ori soferilor din aceastã grupã, suferinzi de
diabet zaharat, care necesitã tratament cu insulinã, numai în cazuri
exceptionale si numai atunci când existã o opinie medicalã autorizatã
motivatã corect, cu obligativitatea efectuãrii de controale medicale
regulate.

5. Standarde minime de sãnãtate si incompatibilitãti legate de
patologia oftalmologicã
   5.1. Toate persoanele care solicitã permis de conducere trebuie sã
fie supuse unor investigatii care sã certifice cã au o acuitate vizualã
corespunzãtoare pentru conducerea vehiculelor. La aceastã examinare
trebuie acordatã o atentie specialã urmãtoarelor repere: acuitate
vizualã, câmp vizual, vedere în crepuscul, boli progresive ale ochiului.
   5.2. În acceptiunea acestei anexe, lentilele intraoculare nu vor fi
considerate lentile corectoare.
    Grupa A:
   5.3. Persoana care solicitã permis de conducere auto sau reînnoirea
acestuia trebuie sã aibã o acuitate vizualã binocularã, cu lentile
corectoare dacã este necesar, de cel putin 0,5 atunci când sunt folositi
simultan ambii ochi. Permisul de conducere auto nu se va elibera sau nu
se va reînnoi dacã, în timpul examinãrii medicale, se constatã un câmp
vizual orizontal mai mic de 120°, în afara unor cazuri exceptionale,
justificate de o opinie medicalã favorabilã si de un test practic
pozitiv. De asemenea, permisul de conducere auto nu se va elibera sau nu
se va reînnoi persoanelor care suferã de orice afectiune oftalmologicã
care compromite siguranta condusului. Atunci când este declaratã sau
detectatã o boalã de ochi progresivã, eliberarea ori reînnoirea
permisului de conducere auto se obtine numai dupã opinia medicalã
autorizatã.
    Solicitantii cu pierderea functionalã totalã a vederii unui ochi sau
care folosesc doar un singur ochi (de exemplu în cazul diplopiei)
trebuie sã aibã o acuitate vizualã de cel putin 0,6 cu lentile de
corectie, dacã este necesar. Autoritatea medicalã competentã trebuie sã
certifice dacã aceastã conditie de vedere monocularã existã de suficient
timp ca sã permitã adaptarea si cã este normal câmpul vizual în acest
ochi.
    Grupa B:
    Solicitantii de permis de conducere auto sau de reînnoire a acestuia
trebuie sã aibã o acuitate vizualã, cu lentile de corectie, dacã este
necesar, de cel putin 0,8 în ochiul cel mai bun si de cel putin 0,5 în
ochiul mai putin bun. Dacã sunt folosite lentile de corectie pentru
obtinerea unor valori de 0,8 si 0,5, acuitatea necorectatã din fiecare
ochi trebuie sã fie de 0,05 sau altfel acuitatea minimã (0,8 si 0,5)
trebuie obtinutã fie prin corectarea cu ajutorul unor ochelari cu o
putere care sã nu depãseascã plus sau minus 4 dioptrii, fie cu ajutorul
unor lentile de contact (vedere necorectatã = 0,05). Corectarea trebuie
sã fie bine toleratã. Nu se vor elibera si nu se vor reînnoi permisele
de conducere auto pentru solicitantii sau soferii fãrã un câmp vizual
binocular normal sau care suferã de diplopie.

...
[02/10/2006 - am eliminat partile care nu se refera la patologia oftalmologica]
...

12. Dispozitii finale
    Grupa A:
   12.1. Pe baza unei opinii medicale autorizate si, dacã este necesar,
a unor controale medicale regulate, permisele de conducere auto pot fi
eliberate sau pot fi reînnoite solicitantilor ori soferilor care au
transplant de organe sau un implant artificial care afecteazã abilitatea
de a conduce.
    Grupa B:
   12.2. Autoritatea medicalã competentã va lua în considerare riscurile
aditionale si pericolele implicate de conducerea vehiculelor în
conditiile definite de aceastã grupã.
   12.3. Ca regulã generalã, în cazul în care solicitantii sau soferii
care suferã de orice fel de tulburare nementionatã în aceastã anexã, dar
care poate determina o incapacitate functionalã care sã afecteze
siguranta la volan, permisele de conducere auto nu vor fi eliberate sau
nu vor fi reînnoite decât dacã solicitarea este însotitã de o opinie
medicalã autorizatã si, dacã este necesar, de controale medicale
regulate.

Cantor Niessen - Chromagen - ColorView - Posibila Solutie?

2006-01-02T01:20:00.000-08:00

1.) Lentile de corectie a discromatopsiei sunt acum accesibile si in Romania. Pentru mai multe informatii despre produs, puteti merge aici:

http://www.colourvision.info/colour_vision_deficiency_correction_for_color_deficient_and_color_blind.htm

Adresa si numarul de telefon al firmei din Romania sunt:

SC OPTICA VESZI SRL.
Arad B-dul Revolutiei Nr94
B-dul Revolutiei Nr68
Tel: 0257 281058
Fax: 0257 228188

2.) Cantor Nissel, a lansat un produs care se numeste Chromagen, si care promite sa rezolve o parte din problemele de perceptie a culorii, precum si anumite forme de dislexie, cu ajutorul unor lentile colorate (tinted lenses). Mai multe despre produs aici ->Chromagen

3.) Pe piata Europeana s-a lansat produsul ColorView (http://www.color-view.com), care se adreseaza in special discromatilor rosu-verde. Lentilele sunt produse de Seiko-Epson si exista doua tipuri de modele, cu caracteristice spectrale diferite. Din pagina lor de prezentare :

" ... Many people we have talked to with colour vision deficiency have symptoms that keep them from seeing the colour red well. Instead they perceive to see more green causing their view of colours to be distorted. If you have or know someone who has these symptoms then ColorView® may be right for you. ..."

Cum e in US/Canada?

2006-01-02T01:08:00.000-08:00

Email de la un tip care se pregateste sa plece in Canada, ingrijorat ca problema il va afecta acolo, si raspunsul meu:

El:

Buna ziua,

Am citit articolul dumneavoastra la forumul, din ziarul Gandul, datat 21.mai.2005, acolo am si gasit si adresa de email .

Mentionez ca sunt medic, "sufar" de discromatopsie, am 35 de ani, posed permis de conducere categoria "B", de 16 ani, am condus foarte, foarte mult si nu am avut nici un fel de eveniment rutier sau sanctiune contraventionala .

Va rog sa ma lamuriti, in cazul in care cunoasteti exact problema, daca voi intampina vreun fel de problema in CANADA, in legatura cu echivalarea permisului meu de conducere, bineinteles, probleme legate de aceasta "afectiune" care, repet, nu mi-a pus nici un fel de problema niciodata .

Cu multumiri anticipate si consideratie, XXX .

Eu:

Buna ziua,

Intamplator, eu sunt in USA de 5 luni incoace, si nu am intampinat nici o problema aici. Legislatia rutiera se pare ca e insa destul de asemanatoare in Canada. Testele de vision de la DMV USA verifica doar acuitatea vizuala (citesti literele pe chart) si in unele state deschiderea campului vizual (doua beculete, in stanga si in dreapta se aprind pe rand, si trebuie sa specifici care din ele s-a aprins). Tulburarile de perceptie a culorii nu sunt considerate motive pentru a interzicere a dreptului de a obtine carnet de conducere ne-comercial in USA, cu exceptia statului Alaska daca nu ma insel. In statul Mass. mai exista o specificatie care spune ca trebuie sa poti distinge culorile semaforului, dar care din cate am inteles nu implica un test Ishihara ci un test live cu becurile semaforului. Pentru carnete de conducere Commercial (carnet de profesionist in RO), exista requirement pentru "color vision", insa cunosc exact cum se testeaza. Mai exista requirement pentru color vision daca vrei sa practici anumite meserii specifice cum ar fi: politist, controlor de trafic aerian, pilot de avion. Eu inainte de a ajunge in USA, ca sa ma asigur, am trimis un email catre dept. de informare publica din DMV, care sunt obligati sa raspunda.

Salutari si mult succes!
Dupa ce treceti testul m-as bucura daca ati putea sa imi impartasiti din experienta dvs. la "DMV" in Canada.

El:

Buna ziua,

Multumesc frumos pentru raspuns, promit sa va tin la curent in legatura cu ceea ce voi "intampina" in Canada .

Cu respect, Mihai .

Retorica

2005-07-25T23:40:00.000-07:00

- Ma intreb cati Parlamentari, membri ai Guvernului, persoane publice importante ar trece testul Ishihara. Banuiala mea e ca intre 8-12% din ei nu l-ar trece. In shimb certitudinea mea e ca 99.9% dintre ei sunt soferi. Cum se explica asta? Stiti cu totii.

- Daca presupunem ca 8% din persoanele de sex masculin, si 0.4% din persoanele de sex feminin, sufera de discromatopsie, la o populatie de 22303552, cat are Romania, nu mai putin de:

890000
sunt discromati

Articol din EVZ - In Occident, daltonistii au permis auto

2005-07-25T23:33:00.000-07:00

Am gasit acest articol din intamplare, citind EVZ. Problema e mult mai mare decat va imaginati. Interesant e ca de data asta, problema afecteaza o femeie, ceea ce se intampla mult mai rar.

http://www.expres.ro/sanatate/?news_id=192562

EVZ
Luni, 25 Iulie 2005

Mihaela Marcu, 39 ani, Braila: M-am inscris la cursuri pentru scoala de soferi, dar, in urma unui consult oftalmologic, mi s-a depistat o tulburare de vedere, caracterizata prin incapacitatea deosebirii rosului de verde (Daltonism). In viata de zi cu zi nu am astfel de probleme, iar in timpul orelor de conducere deosebeam cu precizie culorile rosu-verde la semafor. Medicii mi-au sugerat sa intrerup cursurile de conducere auto, deoarece din cauza afectiunii nu voi putea fi sofer. De ce in timpul orelor de conducere nu am avut probleme? Daca se confirma ca am Daltonism, voi mai putea fi sofer?
„In Comunitatea Europeana, Canada sau SUA, persoanele cu tulburari de perceptie a culorilor (discromatii) pot obtine carnet de sofer amator. In Romania, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 87/2003, acest lucru nu este posibil. Va recomand folosirea lentilei ChromaGen, un filtru colorat care se gaseste sub forma de lentila aeriana sau de contact si are ca scop imbunatatirea perceptiei culorilor. Cu aceasta lentila, si scorul la testele de simt cromatic va fi mai bun. Faptul ca nu ati avut probleme la condus s-a datorat cunoasterii pozitiei luminii aprinse a semaforului, chiar daca ati perceput alta culoare sau alta nuanta”.

Important e ca exista plantata deja "samanta" gasirii unei solutii, si doctorii incearca sa recomande metode de ocolire a problemei.

Articol Gandul - email-uri suport

2005-07-25T23:11:00.000-07:00

Totul a pornit de la un articol in ziarul Gandul:

http://www.gandul.info/2005-05-21/sanatate/
barbatii_nu_vad_intotdeauna_viata_in_culori

La care am raspuns imediat, socat de seninatatea doamnei doctor:'

Zau?
de Dr. Ionescu - Discromat(22-05-2005 03:14)

Din pacate pentru Romania, inca avem astfel de doctori in pozitii de conducere, ramasi in urma, retrograzi, care nu sunt la curent cu cercetarea stiintifica, si care fac afirmatii din burta. In Romania din pacate, discromatopsiile sunt INCA incompatibile cu calitatea de sofer amator. Tin sa ii mentionez doamnei doctor ca dreptul de a conduce un autovehicul, este un drept FUNDAMENTAL. Lucrarile stiintifice arata ca intre 8 si 12% dintre barbati au o forma sau alta de tulburare de vedere legata de perceptia culorii. A spune cu non-salanta ca acesti oameni nu au dreptul sa conduca un autovehicul, este o condamnare la imobilitate pentru ei, si o discriminare de proportii. In tarile dezvoltate, unde s-au efectuat studii stiintifice solide, s-a demonstrat fara drept de apel ca discromatii nu constituie un pericol sporit pentru circulatia publica, dimpotriva, ei sunt implicati chiar in mai mica masura la accidente de circulatie, luandu-si masuri suplimentare de siguranta in trafic. In plus, identificare vizuala a obiectelor, doamna doctor ar trebui sa stie, nu se face numai dupa perceptia elementului de crominanta, ci si dupa lumininozitate, pozitie, forma, context. In timpul bombardamentelor aeriene din cel de-al doilea razboi mondial, pentru identificarea tintelor camuflate la sol, se foloseau persoane cu diverse forme de discromatopsie, pentru ca s-a constatat faptul ca in incercarea de a determina forme si obiecte, ei foloseau perceptual mai putin componenta de culoare din spectru, pe cat contrastul si luminozitatea, ne-fiind astfel "pacaliti" de camuflajele artificiale bazate pe culoare. S-a constatat de asemenea ca discromatii folosesc alte elemente de ghidaj atunci cand au dificultati in a determina culoarea semaforului, cum ar fi pozitia lampii aprinse. Din acest motiv pozitiile lampilor rosu, galben, verde sunt standardizate in Uniunea Europeana. Experienta "personala" a doamnei doctor, desi anecdotica, nu are absolut nici o relevanta, si nu se constituie intr-o proba relevanta din punct de vedere stiintific.
Capacitatea de a conduce un autovehicul poate inseamna diferenta intre a fi apt de munca si a fi somer, intre a fi mobil si a fi "sechestrat", intre a fi 100% functional, si a fi handicapat. De aceea dreptul de a conduce, dreptul de a obtine acest amarat carnet categoria "B", in tarile "normale" nu poate fi grevat de imposibilitatea de a vedea culori. Nici macar de daltonism, sau asa zisul "total color blindness". Discromat fiind, ti se poate interzice sa devii controlor de trafic aerian, pilot de avion, politist, sofer de autobuz sau chiar sofer profesionist, in tarile dezvoltate in UE sau SUA/Canada. Nu ti se poate interzice insa sa conduci ca sofer amator. Intrebati un american sau un european cum ar putea sa-si traiasca viata fara masina si v-ar spune ca ar fi ca si cum ar trai viata intr-un carucior cu rotile.
Iar faptul ca nu exista "solutii" pentru aceasta problema, sau ca este ne-tratabila este incomplet daca nu complet fals. Compania "Cantor & Nissel" (http://www.dyslexia-help.co.uk/) are de ceva timp un produs care se numeste Chromagen, care se bazeaza pe o lentila colorata, care produce un "shift", o modificare in spectru, dinspre culori greu perceptibile sau greu diferentiabile, inspre culori mai usor de diferentiat, si este util in special discromatilor cu deficienta de rosu-verde.
Din pacate in Romania, nu exista o voce care sa apere drepturile oamenilor cu astfel de deficiente, si care sa lupte pentru modificarea legislatiei care ii afecteaza. Rog redactorul acestui reportaj sa transmita aceste opinii mai departe doamnei doctor, si pe cei interesati sa faca front comun in spiritul ideilor enumerate mai sus, sau pe cei pur si simplu afectati de aceasta problema sa scrie un email la

discromat@gmail.com

Raspunsurile pe email, de la alte persoane afectate, nu au intarziat sa apara:

Buna,

Pentru comportamentul discriminator al comisiilor medicale(spaga si e ok!) din Romania ,comparativ cu ce se cere la controlul oftalmologic ,dincolo de granita de vest,trebuie organizat macar pe web ceva gen ,..."Armaghedon" cu tema "Discromatopsia si drepturile omului in Romania";Cat priveste speranta ,ca cineva din sistemul(medical)actual va upgrada legislativul cu cel din vest va dura suficient de mult deoarece la noi pentru orice problema ivita se infiinteaza o comisie care de regula complica lucrurile.Tot din exterior probabil va trebui intervenit ,impus,etc.fiindca altfel nu inteleg cum un discromat din Ungaria(de ex.) circula nestingherit pe teritoriul romanesc(conduce un autovehicol) fara a fi considerat pericol public ,iar acelasi discromat dar de nationalitate romana pe acelasi teritoriu este rapid blamat ,si constrans sa stea pe dreapta la propriu si declarat inapt medical.

Sper ca mail-lul este valid(este prezentat la editia electronica a ziarului "Gindul"din 21mai 2005 ca replica la articolul "Barbatii nu vad intotdeauna viata in culori) iar culorile sperantei sa existe si pentru noi, macar la nivel de comunicare.

Toate cele Bune!

Buna!

Felicitari pentru atitudinea manifestata si bine documentata ca reply la articolul publicat in 25 mai ,in "Gindul";pacat ca nu exista intradevar unitate ,organizare si reprezentativitate pentru aceste categorii de "pacienti".

Numai cand esti direct implicat ,poti nuanta concret un eveniment asa ca din punctul meu de vedere ,trebuie neaparat constituit un for care sa militeze pentru cetatenii romani cu astfel de probleme.

Doresc sa comunicam, pentru a-mi aplana in cazul meu din suferinta provocata de ridicarea permisului de conducere(B).Mentionez ca am condus timp de aproximativ 8 ani fara a fi implicat in accidente de circulatie.Ca informatie certa,stiu ca in Ungaria nu exista restrictii si catalogare ca inapt,a unui cetatean cu probleme mai mici sau mai mari de discromatie.Fiecare caz personal poate constitui o drama la propriu pentru cel frustat,iar cele traite ca suferinta, cu greu pot fi redate la adevarata lor intensitate.

Buna ziua
As dori, daca se poate, sa aflu si eu odata pentru totdeauna daca discromatii
pot avea permis de conducere sau nu?
Exista vreo diferentiere in sensul ca discromatii pot fi numai soferi amatori
si nu profesionisti (d.p.d.v legal).
Eu sunt discromat si la preschimbarea permisului auto am fost respins de catre
un oftalmolog, care a fost foarte vehement spunandu-mi ca legea nu-i permite
sa-mi dea acordul(eu voiam doar o amarata de categorie B). Mergand la un alt
medic mi s-a spus ca nu e nici o problema daca e doar pt categoria B, ar fi
fost mai complicat pt profesionist(categ. C, E).
V-as fi recunoscator daca m-ati putea lamuri in mod argumentat.
Cu respect Radu Sauciuc, Iasi
P.S. In ordinul 350 din 12/04/2003al M.S.F discromatopsia nu e trecuta printre
afectiunile incompatibile cu conducerea auto.Chiar suntem la mana
oftalmologilor? Pot ei sa interpreteze legea cum vor?

draga domnule Ionescu,

m-am bucurat mult sa citesc opinia dvs, eu fiind autorul replicii
semnata g. timisoreanul. Felicitari si multumesc pentru informatii!

As dori sa ramanem in legatura in aceasta chestiune, cu care am avut
ceva batai de cap. La 18 ani, cand m-am inscris la scoala de soferi
amatori, (au trecut peste 20 de ani de atunci...), am avut parte de
o doctorita precum cea de mai sus. Desi am recunoscut formele din
blestemata aia de carte aproape pana la final, si forma mea de d.
e usoara, pana la acel moment nefiind constient de nici un fel de
problema (!), d-na doctor mi-a trantit un "inapt". Am revenit la alt doctor
care a avut intelegere, ii multumesc. De atunci n-am avut probleme,
doar ca intram in panica de fiecare data cand trebuia sa-mi pun parafa
si cautam cunostinte (pentru o rezolvare in stil "romanesc").
Odata mi-am pierdut carnetul, era sa iasa prost. Tot timpul am avut senzatia ca
medicii oculisti nu stiu si nici nu se straduiesc sa afle cum vad eu de fapt.
Nu ma simt in nici un fel handicapat, mai mult, am senzatia ca mai ales
noaptea am chiar un plus de vedere fata de altii, n-am dovada doar
repetate indicii din partea pasagerului din dreapta.

Mi-as dori sa ma duc cu fruntea sus la examenul de ochi si nu ca
unul care are ceva de ascuns,

cu stima,

Dr. (nu-s medic) Paul Gravila,

Teste

2005-03-31T07:26:00.000-08:00

- Pentru a putea determina daca sunteti purtator al acestui defect genetic, puteti efectua oricare din urmatoarele teste online:

Placi Ishihara Online 1

Alte teste

.. aici va fi o lista cu teste care se pot da online ...

Medicale

2005-03-31T07:19:00.000-08:00

Discromatopsia este o boala genetica, incurabila se pare, de cele mai multe ori mostenita de la mama, care este in majoritatea cazurilor, purtatoare de defect, asupra careia insa efectul nu se manifesta. Purtatorii de defect, de sex masculin, de cele mai multe ori sufera de aceasta anomalie, desi gena defecta este "transportata" de mama.

Despre

2005-03-31T07:15:00.000-08:00

Definitie: un discromat este o persoana care nu poate distinge corect diferentele de culoare intre culori de obicei apropiate in spectrul vizual, datorita deficientei de conuri care filtreaza una din cele trei componente de culoare.